m

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe co-finanţate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitaţi
www.fonduri-ue.ro

Urmăriți-ne pe:
GO UP
Image Alt

Sala Unirii

Cetatea Alba Carolina

Sala Unirii

Clădirea care a adăpostit şedinţa din 1 decembrie 1918 în care cei 1228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei cu România a fost ridicată în anul 1900. Interesant că pe locul în care în anul 1898 a început construcţia imobilului a funcţionat o ospătărie.

Având rolul unui cazinou militar, imobilul servea militarilor din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii Alba Iulia. De fapt, ofiţerii aveau să se bucure cel mai mult de frumosul imobil dotat cu o impresionantă sală de festivităţi, amplasată în zona centrală. Clădirea beneficia şi de două intrări, de est şi de vest, pe prima dintre ele fiind inscripţionat în cifre latine anul terminării construcţiei: MCM.

Din păcate, nu s-a făcut nicio fotografie în Sala Unirii la 1 Decembrie 1918, deoarece fotograful tocmit de autorităţile române, Arthur Bach nu s-a prezentat. Singurele poze de atunci, în număr de 5, au fost făcute în afara sălii, de Samoilă Mârza. Aparatul cu care au fost făcute unicele fotografii la 1 Decembrie 1918 este expus în Sala Unirii, fiind achiziţionat în anul 1968 de către Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Imediat după Unire, edificiul a fost modificat pentru a i se da un aspect somptuos pe măsura evenimentului ce l-a adăpostit. Astfel, între anii 1921-1922 sala interioară a fost amplificată prin construirea unui vestibul şi a unor nişe la extremităţile de sud şi nord. Sala a fost prevăzută cu o boltă semicirculară cu arcuri-dublouri, susţinuţi de pilaştrii şi a fost ornată cu coloane, console şi benzi decorative de inspiraţie vegetală. Cele două arcade şi lunetele nişelor au fost decorate de francezul Pierre Bellet cu picturi pe pânză, care înfăţişau voievozi români şi personalităţi din viaţa culturală românească. Pe peretele vestic au fost plasate plăci de marmură având inscripţionate textul Proclamaţiei regelui Ferdinand către ţară la intrarea României în Primul Război Mondial, textul Moţiunii Unirii, componenţa Consiliului Dirigent şi textul Legii pentru Unirea Transilvaniei cu România.

De asemenea, tot acum, pe faţada vestică a fost amenajată o intrare sub formă de arc de triumf. Friza acesteia atrage atenţia prin inscripţia în limba latină, care are menirea de a ţine trează pentru totdeauna amintirea Actului de Unire de la 1 Decembrie 1918.

O altă modificare a imobilului a avut loc în perioada 1967-1968, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. Acum pereţii interiori au fost placaţi cu marmură roşie de Moneasa, iar pavimentul sălii a fost realizat din marmură albă de Alun. În locul vechilor lucrări în ulei, deteriorate, este executat, pe aceeaşi temă, un ansamblu de pictură-frescă de către Constantin Piliuţă, Marius Cilievici şi Pavel Codiţă. Plăcile de marmură de pe peretele de vest sunt înlocuite cu basoreliefuri în marmură ale sculptorului Mircea Ştefănescu, inspirate de Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii din Blaj (3/15 mai 1848) şi de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.

Între anii 1993-1994 au avut loc ultimele intervenţii, când este realizată o nouă pictura-frescă, pe aceeaşi temă, de artistul Horea Cucerzan. Tot atunci, deasupra şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar în sala interioară au fost aduse busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţie a sculptorului Vlad Ciobanu. De asemenea, în această perioadă au fost refăcute şi fixate pe peretele vestic al sălii, plăcile în marmură cu textele rezoluţiei de Unire şi Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România votată de Parlamentul Ţării la 29 decembrie 1919.

Sala Unirii a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării (15 octombrie 1922), Serbărilor Unirii (20 mai 1929) şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan (14 octombrie 1937).

Program:

Marți-Duminică: 10:00-17:00

Accesul în Sala Unirii este gratuit.

Ghidaj Muzeu și Sala Unirii – 35 lei

 

Ghidaj Muzeul Unirii și Sala Unirii – 35 lei;

Ghidaj în cetate – 100 lei/1 oră; 150 lei/2 ore.

Taxa foto video în scop publicitar – 100 lei / 15 minute