m

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe co-finanţate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitaţi
www.fonduri-ue.ro

Urmăriți-ne pe:
GO UP
Image Alt

Palatulul Principilor Transilvaniei

Cetatea Alba Carolina

Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei

Palatul Principilor Transilvaniei își deschide porțile pentru prima dată vizitatorilor, începând din luna februarie 2024!

Pentru o experiență cât mai relevantă în cadrul palatului, vizitele vor beneficia de ghidaj de specialitate, acestea fiind programate din jumătate în jumătate de oră, începând cu ora 09:00. Astfel, ultima intrare în expoziție va fi la ora 16.30. Pentru același considerent, nu va fi permis accesul grupurilor mai mari de 15 persoane o dată.

Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei este deschis de marți până duminică, între orele 09.00 și 17.00.

Accesul în sectorul expozițional se face prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Alba Iulia.

Program

Marți-Duminică: 09:00 – 17:00

Pentru programări puteți suna la următoarele numere de telefon:

+40 371 337 148

+40 358 732 013

Preț bilet, acces și gratuități: https://palatulprincipilor.ro/program/

Palatul principilor ardeleni, o monumentală clădire, lungă de aproape 100 de metri, a trecut de-a lungul timpului prin multe transformări. În acest palat și-a avut reședința între 1 noiembrie 1599 și 19 august 1601 și Mihai Viteazul.

Intrarea principală în acest palat, socotită prin amploarea construcției ca unul din cele mai interesante dintre clădirile Renașterii transilvănene, se face printr-o poartă cu un arc semicircular, care mai păstrează încă, în interior, o parte dintr-un portal gotic târziu, ca o dovadă a începuturilor sale probabile la sfârșitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea. Inițial a fost reședință episcopală și sediu al unei școli capitulare, clădirea având, în acea vreme, o formă dreptunghiulară. Treptat edificiile palatului au fost grupate în jurul a trei curți interioare spre care sunt deschise lungi coridoare cu arcade.

La mijlocul secolului al XVI-lea, când Alba Iulia devine capitala Transilvaniei (1550), regina Isabelle și fiul ei, Sigismund (1556-1571) refac din temelie această clădire, care era la acea vreme într-o avansată stare de degradare. De asemenea, sub Bathorești (1571-1599), palatul a fost extins, folosindu-se meșteri italieni.

După uciderea lui Mihai Viteazul, armatele lui Basta au distrus palatul princiar, care va fi refăcut abia în timpul principilor Gabriel Bethlen (1613-1629) și Gheorghe Rákoczi I (1630-1648). Sub Rákoczi I, la modificările anterioare (amplasarea palatului cu una din laturi pe zidul de incintă, construirea crenelurilor și a acoperișului plat) se adaugă un nou etaj, se înlocuiește acoperișul și se amenajează încăperile destinate recepțiilor.

În interiorul palatului sunt menționate încăperi luxoase, decorate cu plăci de teracotă smălțuite, oglinzi de Murano, mobilă fină, tapiserii și fresce executate de pictori străini. În timpul principelui Rákoczi I s-au construit încăperi pentru petreceri având la uși și ferestre ancadramente și colonete. Tot atunci, au fost angajați grădinari pentru parcurile principesei și curții. În palat se mai afla o sală de audiențe placată cu ceramică și o sală de mese.

În anul 1642 dieta Transilvaniei hotărăște construirea unei noi săli a dietei în curtea a III-a, aproape de apartamentele princiare, cu peretele spre nord, către piața cetății, prevăzută cu o scară de acces dinspre catedrala romano-catolică, înzestrată cu coloane și un acoperiș special.

O descriere interesantă o avem de la călătorul turc Evliya Çelebi, cel care în anul 1662 însoțea expediția turco-tătară care a devastat și incendiat palatul: Deasupra zidului dinspre sud al cetății, cu fața spre câmpie se află palatul nespus de frumos al crailor; toți pereții și toate ușile lui erau zugrăvite în fel de fel de culori și toate coloanele erau împodobite cu granit verde și marmoră de Semakus. Toate ferestrele aveau ramele de bronz și erau încadrate cu geamuri de cristal și oglinzi de Murano, iar podeaua era acoperită cu un fel de mozaic de India, cu pietre căptușite cu marmură fină. În diferite încăperi de jos și de la etaj se găsesc bazine, rezervoare cu apă și șipote, din care țășnește apă curată

În anii 1658, 1661 și 1662, armatele turco-tătare devastează și incendiază palatul. Ultimul principe al Transilvaniei, Mihai Apafy, a încercat să facă reparațiile necesare, dar n-a reușit decât în mică măsură. După anul 1700 austriecii îl repară, fiind folosit la început, ca reședință a unei comisii autriece însărcinată cu stabilirea impozitelor, organizarea minelor și a monetăriei din Alba Iulia, iar după aceea clădirea a fost transformată în cazarmă.