Biserica „Sfânta Treime” din Maieri I s-a intersectat cu istoria în dimineața zilei de 1 decembrie 1918, când aici s-a ținut slujba oficială ortodoxă, concomitent cu cea greco-catolică de la biserica apropiată – Maieri II. A fost ziua în care la Alba Iulia s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România.

Lăcașul de cult din Maieri I a fost ultimul din veacul al XVIII-lea clădit pentru populația românească stabilită în „Orașul de Jos”, după cele din Maieri II, Centru și Lipoveni. Construcția Bisericii a avut loc după 1785, anul execuției liderilor Răscoalei ce a zguduit Transilvania, Horea și Cloșca. De execuția din 28 februarie 1785 de pe Dealul Furcilor din Alba Iulia amintește o placă de marmură de pe fațadă, așezată mai recent.

Planul este de biserică-sală, cu un turn-clopotniță masiv la apus și o absidă poligonală la răsărit. Forma coifului turnului-clopotniță este una spectaculoasă. Un mozaic înfățișând Trinitatea, deasupra intrării, trimite la hramul Bisericii, „Sfânta Treime”.

Pictura actuală datează din 1992.

Biserica a aparținut dintotdeauna ortodocșilor, motiv pentru care nu a fost subiect de dispută între ortodocși și uniți, ca în cazul altor biserici din oraș ridicate în epocă.

O placă de marmură de pe fațadă, așezată mai recent, amintește de prezența în Biserică a poetului Mihai Eminescu, în 1866, la adunarea ASTREI – Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.